De unde cumperi poante

De data aceasta, voi continua seria de articole despre poante cu sfaturi legate de protectoare. Voi recomanda şi două magazine cu articole de balet din Bucureşti, deşi ideal ar fi să aveţi posibilitatea de a cumpăra de afară.

Ce sunt protectoarele?

Protectoarele sunt un tip de accesorii pentru degete care ajută la rezistenţa în poante. Poantele sunt confecţionate dintr-un material rigid, iar o balerină nu va rezista pe poante fără a-şi proteja degetele. În magazinele specializate există mai multe tipuri de protectoare: din gumă, din silicon, spumă, piele de iepure. Din câte ştiu, protectoarele din silicon sunt cele mai scumpe. Ajung undeva la 40 de euro, iar specialiştii susţin că sunt utilizabile pe viaţă. Acum, cel mai important lucru este dacă balerina se simte comod cu ele. Eu nu m-am simţit şi le-am dus înapoi la magazin. Am optat pentru cele din spumă, deşi trebuie să le schimb destul de des. Preţul lor ajunge undeva la 5 euro.

Protectoarele se aleg în funcţie de sensibilitatea picioarelor. Recomand bandajarea degetelor pentru o protecţie mai bună. Eu îmi bandajez degetele şi apoi pun protectoarele de spumă. Nu am avut probleme în prima jumătate de an de balet. M-am simţit foarte bine pe poante şi nu a fost nevoie să schimb protectoarele. Acum 3 luni am pus protectoare noi, însă acestea s-au uzat foarte repede, din cauza mişcărilor mai grele pe care le-am avut la lecţii. Nu mi-a venit să cred, într-o seară, când pur şi simplu nu mai puteam sta pe poante. Aveam senzaţia că degetele mele calcă în cuie şi m-am panicat.

Urmează spectacolul de balet, iar în România nu se găsesc protectoare decât de la foarte scumpe în sus. Bineînţeles că soluţia a fost magazinul din Madrid şi poşta. Acum mi-am primit noua pereche de protectoare şi pot dansa liniştită în spectacol.

Există protectoare atât pentru fiecare deget, cât şi pentru întreg vârful piciorului. În momentul în care probezi poantele, alegi şi protectoarele. Iar dacă soluţia aceasta nu e perfectă, poţi improviza acasă cu diferite materiale care te vor ajuta să diminuezi durerea. De exemplu, înfăşoară un ciorap(dres) mai gros pe vârfurile picioarele, foloseşte vată sau umeraşe de la haine. Important este să nu simţi durere  atunci când lucrezi pe poante.

Pe lângă poante şi protectoare, ai nevoie de panglici şi elastic. De obicei, ele se vând împreună cu poantele, dar există posibilitatea ca poantele să nu aibă aceste accesorii . În magazinul de unde le cumperi ar trebui să aibă separat  panglici speciale şi elastic. Panglicile se cumpără de acceaşi culoare cu poantele, la fel şi elasticul. Există două modalităţi în care poţi prinde elasticul: pe gleznă sau la jumătatea labei piciorului. Panglicile se împart în patru, iar modalitatea de prindere e foarte simplă (dar greu de exemplificat în scris). Sper să mă fac înţeleasă: îndoieşti materialul rămas din spatele poantei (imaginar: unde ar sta călcâiul), îl fixezi cu degetele şi prinzi panglicile de o parte şi de alta din locul în care a rămas neîndoit materialul. Adică în continuarea poantei, pe lateral. (ex. poza)

Iar un truc pentru ca panglicile să nu se slăbească în timp ce dansezi, este ca atunci când le înfăşori pe picior şi le legi, să ridici uşor vârful poantei spre tine. Nu există legatul panglicilor în genul sandalelor egiptenilor. Panglicile se înfăşoară pe gleznă, cât mai jos, iar apoi capetele se prind pe dedesubtul nodului.

va urma

Magazine cu articole de balet:

JSP: Şoseaua Ştefan cel Mare, nr. 15

Aita Dance: Strada Colţei, nr. 58

 

Gaudeamus 2009

Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus îşi deschide porţile începând de mâine, 25 noiembrie, orele 12.00. Evenimentul se desfăşoară în Pavilionul Romexpo, până pe 29 noiembrie.

Program: miercuri -> 12.oo – 20.00

Joi – Vineri: 11.00 – 20.00

Sâmbătă: 10.00 – 20.00

Duminică: 10.00 – 16.00

Târgul de carte a ajuns la cea de-a XVI-a ediţie şi prima oară a fost organizat în 2004, înregistrând un număr de 11.000 de vizitatori. Anul trecut, la târg, au participat 400 de expozanţi(atât edituri româneşti cât şi străine), şi au avut loc 400 de evenimente organizate în incinta pavilionului.

Anna Karenina, balet

“Anna Karenina” revine la ONB în noua stagiune. Premiera a avut loc în 1998 şi s-a bucurat de un mare succes. Astfel, s-a decis reluarea baletului după romanul lui Tolstoi.

“Anna Karenina” este unul dintre romanele mele preferate, aşa că nu voi rata relansarea baletului pe scena Operei. Am văzut şi piesa de teatru după roman, însă am rămas dezamăgită. Nu mi-a plăcut, dar sper să fie captivant baletul. Relansarea are loc, sâmbătă, pe 28 noiembrie.

Pentru cei interesaţi, am trei rezervări libere. Dacă vrea să vină cineva, mă poate anunţa pe mail pentru detalii.

Cum alegi o pereche de poante?

Orice balerină îşi doreşte să se urce pe poante. Trebuie să specific, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu baletul, că atunci când se încep lecţiile, balerinele nu merg la ore încălţate în poante. Poante sau balerini, aşa cum le spun unii, deşi denumirea corectă este cea de poante. Prima dată, balerinele poartă flexibili, un fel de încălţări speciale care se mulează pe picior. (vezi poza din dr.)

Poantele sunt doar pentru fete, nu şi pentru băieţi. Băieţii vor purta întotdeauna flexibili sau încălţări specifice dansurilor pe care le au (ex. cizme, pantofi etc). Ar fi şi culmea să vezi un tip pe poante. E foarte amuzant când mă gândesc: un tip musculos, în dres şi pe poante. )

Fetele care fac de mici balet, au voie să încalţe poante de la 10-12 ani, acest lucru depinde şi de evoluţia pe care o au în sala de curs. Eu, de exemplu, m-am urcat pe poante după două luni şi ceva de flexibili. Trebuie să fii sigură pe tine atunci când urci pe poante. E posibil să nu te simţi bine de la început şi să mai ai nevoie să lucrezi în flexibili. Zic asta, deşi balerinele pe care le-am cunoscut au rezistat în poante cu străşnicie, fără să se mai întoarcă la flexibili. Şi e foarte dureros la început. Prima oară când am încălţat poantele, mi-a dat sângele. A trebuit să lucrez apoi, câteva lecţii, în flexibili, pentru a se vindeca rana.

Ok, cum alegi o pereche de poante? Primul lucru pe care ar trebui să-l faci, este să te sfătuieşti cu profesoara ta de balet. Ea va şti cu siguranţă să-ţi dea câteva îndrumări pentru început. Trebuie să ştii că poantele nu se cumpără din raft de la magazin, ca orice altă pereche de încălţăminte obişnuită, se pun în picioare şi gata. Te sfătuiesc, de asemenea, să mergi la o vânzătoare avizată, dacă nu ştii atât de multe lucruri despre poante. Eu am avut norocul atunci când le-am cumpărat, să am ca vânzătoare, o fostă balerină. Ea m-a sfătuit şi mi-a arătat tot felul de modele de poante, mai bine de o jumătate de oră. Nu ştiam absolut nimic despre cum ar trebui să fie o pereche de poante, însă le-am oprit pe cele în care m-am simţit cel mai bine. Şi nu am dat greş, mi se pare că poantele sansha pe care le-am ales, sunt cele mai potrivite pentru picioarele mele. Dacă eşti începătoare, evită să iei un model de poante cu boturile ascuţite. Ai nevoie de unele cu boturi cât mai late pentru a-ţi oferi echilibru. Cele cu bot subţire sunt pentru profesioniste, care “trăiesc” din piruete, ceea ce nu are legătură cu tine, dacă eşti începătoare. Sunt multe firme de poante, cum am mai spus, dar cele mai bune poante, sunt cele în care te simţi tu cel mai bine. Nu contează preţul, nu contează firma.

Am găsit o poză cu un tip încălţat în poante.

va urma

Începe Kilipirim

Mâine, 18 noiembrie, începe târgul de carte “Kilipirim” (ediţia a IX-a). Se va desfăşura la Sala Dalles între 18 – 22 noiembrie.

Eu când am fost ultima oară la târg, am venit acasă cu un braţ de cărţi. Cu siguranţă se va întâmpla ceva asemănător şi acum, pentru că există, într-adevăr, oferte foarte bune de preţuri.

Locaţie: Galeria Dalles, B-dul Nicolae Balcescu, nr. 18 (intrarea prin Libraria Dalles)

Program: 10.00 – 20.00

 

 

Istoria poantelor

La începuturile baletului, nu existau poantele pentru balerine. Iar pentru executarea mişcărilor, balerinele îşi umpleau vârfurile pantofilor cu vată. Trebuie să fi fost operaţiunea cea mai grea pentru ele. Poantele au fost o mare inovaţie în balet, iar astăzi nu cred că cineva şi-ar putea imagina dansul fără ele. (sursa: danzaballet.com)

Mulţi nu-şi pot imagina cât de greu este să lucrezi în poante. Vedem balerinele pe scenă, relaxate, cu zâmbetul pe faţă şi avem impresia că s-au născut încălţate în poante şi că acest lucru este atât de normal, cum este pentru ceilalţi mersul pe stradă încălţaţi în papuci.

Credeţi-mă, lucrurile nu sunt aşa roz pentru o balerină şi nu e deloc simplu să ajungi la performanţa de a lucra “relaxat” pe scenă. Deşi balerina este graţioasă, uşoară ca un fulg pe scenă, plutind în timp ce execută mişcările, corpul ei nu este relaxat deloc. Imaginaţi-vă că ea lucrează cu toate părţile corpului. Se foloseşte de braţe, spate, fund şi, mai ales, de picioare. În acelaşi timp creează un rol pe scenă, folosindu-se de expresiile faciale. Cum ar fi ca în timp ce ridicaţi o greutate, să faceţi în aşa fel încât să păreţi foarte relaxaţi şi chipul vostru să nu trădeze nicio secundă faptul că depuneţi un efort destul de mare? Este foarte greu. În timp ce balerina se foloseşte de toţi muşchii şi controlează fiecare părticică a trupului ei, chipul nu trădează deloc acest lucru, publicul nu-şi dă seama de efortul pe care îl depune.

Pot vorbi de asemenea, de modul în care ajung să arate degetele unei balerine. Nu vreau să-mi imaginez cum arată picioarele unei femei care a făcut balet de mică. Am căutat imagini pe internet, dar mi-a fost imposibil să găsesc. Eu fac balet de aproximativ un an şi nu ştiu dacă voi mai încălţa sandale vara. Degetele mele încep să se deformeze, oricât de mult încerc să le protejez(întotdeauna le bandajez înainte să merg la balet).

“În timp ce se aude muzica, tu încalţi acele poante atât de uzate şi îţi legi panglicile de gleznele fine şi obosite. Îţi desenezi un zâmbet pe chip în timp ce te deplasezi pe vârfuri, îţi păstrezi echilibrul şi începi să dansezi. Ochii tăi au acea strălucire a celor gata să plângă, iar mâinile tale fine se chinuie să atingă neantul. Dansezi fără să te opreşti, te dăruieşti unei melodii veşnice în spaţiu şi timp. Nu contează rănile pe care le ai la picioare, nu contează durerea pe care o simţi, nu contează efortul pe care îl depui, dansezi elegant dar intens. Tutu-ul te poartă în aer cu aceeaşi viteză a gândurilor, auzi acorduri vesele în timp ce picioarele tale se ridică pentru câteva clipe deasupra scenei, pentru ca, apoi, să aterizezi într-un pas hotărât dar relaxat. Chipul se îndreaptă în sus, închizi ochii, iar braţele ţi se deschid larg, ca ale celui ce-şi doreşte un sărut. ” (metroblog.com)

va urma

Les pointes

Cum arătau poantele mele când le-am cumpărat şi cum arată acum: le-am folosit aproximativ un an. Bineînţeles că au rezistat atât de mult pentru că lucrez cu o frecvenţă redusă, nu am lecţii de balet zilnic. Dar în ultimele ore am lucrat intens pentru spectacolul care va fi pe 15 decembrie şi ele s-au înmuiat mai mult. În plus, mi s-au distrus şi protectoarele pentru degete. Sper să rezist bine pe ele în spectacol. Va fi ultima oară când le încalţ.

Înainte.

După.

 

O să urmeze câteva posturi, foarte interesante din punctul meu de vedere, despre cum trebuie să alegi o pereche de poante, ce firme de poante există, preţuri, cât rezistă o preche de poante, care sunt riscurile unei balerine de a purta poante etc.

“I am not leaving Aerosmith”

Au apărut în sfârşit declaraţiile lui Steven Tyler. Iar acesta a spus că nu va părăsi trupa Aerosmith: “I just want New York to know, I am not leaving Aerosmith” (Steven Tyler, NY)

Joe Perry: Future of Aerosmith still “up in the air”

Tyler, onstage with Perry, says not leaving Aerosmith
Perry: Steven Tyler taking time off from Aerosmith

Presa americană despre Aerosmith

Eu continui (aşa e corect acum, conform DOOM) să urmăresc ştirile de pe internet, pentru că încă nu vreau să cred zvonul despre plecarea lui Steven din Aerosmith. Şi tot aştept declaraţii oficiale sau, cel puţin, o declaraţie a lui Steve. Cum Joe a spus că deşi Steve va pleca, trupa nu se va despărţi şi vor căuta alt solist, presa a început să le dea soluţii în acest sens. POOL cu posibili noi solişti

Aerosmith nu va mai fi Aerosmith fără Steve. El înseamnă în primul rând Aerosmith. Deci, dacă ei nu-şi rezolvă certurile, e de rău. N-o să-i mai văd în Europa.

Tot în “People”, a mai apărut un articol-rezumat al întregii poveşti.

 

Joe Perry e optimist

În ultimele zile am urmărit tot ce a apărut în presă în legătură cu zvonul plecării lui Steve din trupă. Totul mi s-a părut foarte ciudat, începând de la declaraţiile lui Steven, apoi apare şi Joe spunând lucruri descurajatoare pentru fani.

Am aşteptat să apară informaţii oficiale pentru că pur şi simplu nu cred că Steve ar acţiona la modul susţinut de ziare, dacă ar decide să plece. Deja, articolele de pe site-ul Aerosmith se arătau mai optimiste şi membrii trupei aveau o atitudine împăciuitoare. Apoi, articolele au dispărut de pe site. Azi am găsit pe twitter păreri ale lui Joe despre viitorul trupei.

“Aerosmith is definetly NOT breaking up. One of the members is doing his own thing and said so in the press. That’s all I know.”

“Inthe meantime aerosmith is positivly looking for a new singer to work with. You just can’t take 40 years of expiriance and throwitinthebin!”

“Billies spelling much better than mine. Band is playing hotter than ever and our songs need to be played live! Don’t dispair; “

“Aerosmith not splitting up. Promise that’s the last you’ll hear from me on the subject till we gear up again.”