
La începuturile baletului, nu existau poantele pentru balerine. Iar pentru executarea mişcărilor, balerinele îşi umpleau vârfurile pantofilor cu vată. Trebuie să fi fost operaţiunea cea mai grea pentru ele. Poantele au fost o mare inovaţie în balet, iar astăzi nu cred că cineva şi-ar putea imagina dansul fără ele. (sursa: danzaballet.com)
Mulţi nu-şi pot imagina cât de greu este să lucrezi în poante. Vedem balerinele pe scenă, relaxate, cu zâmbetul pe faţă şi avem impresia că s-au născut încălţate în poante şi că acest lucru este atât de normal, cum este pentru ceilalţi mersul pe stradă încălţaţi în papuci.
Credeţi-mă, lucrurile nu sunt aşa roz pentru o balerină şi nu e deloc simplu să ajungi la performanţa de a lucra “relaxat” pe scenă. Deşi balerina este graţioasă, uşoară ca un fulg pe scenă, plutind în timp ce execută mişcările, corpul ei nu este relaxat deloc. Imaginaţi-vă că ea lucrează cu toate părţile corpului. Se foloseşte de braţe, spate, fund şi, mai ales, de picioare. În acelaşi timp creează un rol pe scenă, folosindu-se de expresiile faciale. Cum ar fi ca în timp ce ridicaţi o greutate, să faceţi în aşa fel încât să păreţi foarte relaxat şi chipul vostru să nu trădeze nicio secundă faptul că depuneţi un efort destul de mare? Este foarte greu. În timp ce balerina se foloseşte de toţi muşchii şi controlează fiecare părticică a trupului ei, chipul nu trădează deloc acest lucru, publicul nu-şi dă seama de efortul pe care îl depune.
Pot vorbi de asemenea, de modul în care ajung să arate degetele unei balerine. Nu vreau să-mi imaginez cum arată picioarele unei femei care a făcut balet de mică. Am căutat imagini pe internet, dar mi-a fost imposibil să găsesc. Eu fac balet de aproximativ un an şi nu ştiu dacă voi mai încălţa sandale vara. Degetele mele încep să se deformeze, oricât de mult încerc să le protejez(întotdeauna le bandajez înainte să merg la balet).
“În timp ce se aude muzica, tu încalţi acele poante atât de uzate şi îţi legi panglicile de gleznele fine şi obosite. Îţi desenezi un zâmbet pe chip în timp ce te deplasezi pe vârfuri, îţi păstrezi echilibrul şi începi să dansezi. Ochii tăi au acea strălucire a celor gata să plângă, iar mâinile tale fine se chinuie să atingă neantul. Dansezi fără să te opreşti, te dăruieşti unei melodii veşnice în spaţiu şi timp. Nu contează rănile pe care le ai la picioare, nu contează durerea pe care o simţi, nu contează efortul pe care îl depui, dansezi elegant dar intens. Tutu-ul te poartă în aer cu aceeaşi viteză a gândurilor, auzi acorduri vesele în timp ce picioarele tale se ridică pentru câteva clipe deasupra scenei, pentru ca, apoi, să aterizezi într-un pas hotărât dar relaxat. Chipul se îndreaptă în sus, închizi ochii, iar braţele ţi se deschid larg, ca ale celui ce-şi doreşte un sărut. ” (metroblog.com)
va urma



Au apărut în sfârşit declaraţiile lui Steven Tyler. Iar acesta a spus că
Eu continui (aşa e corect acum, conform DOOM) să urmăresc ştirile de pe internet, pentru că încă nu vreau să cred zvonul despre plecarea lui Steven din Aerosmith. Şi tot aştept declaraţii oficiale sau, cel puţin, o declaraţie a lui Steve. Cum Joe a spus că deşi Steve va pleca, trupa nu se va despărţi şi vor căuta alt solist, presa a început să le dea soluţii în acest sens.
În ultimele zile am urmărit tot ce a apărut în presă în legătură cu zvonul plecării lui Steve din trupă. Totul mi s-a părut foarte ciudat, începând de la declaraţiile lui Steven, apoi apare şi Joe spunând lucruri descurajatoare pentru fani.
Pe site-ul oficial al trupei Aerosmith au apărut două ştiri cu privire la plecarea lui steven Tyler. Încă nu este nimic sigur despărţirea.
Presa anunţă din nou tot felul de lucruri incerte cu privire la trupa Aerosmith. Niciun ziar nu anunţă clar dacă despărţirea trupei s-a produs şi nici măcar membrii trupei nu ştiu acest lucru foarte bine. Ultimul concert pe care l-au susţinut a fost la
În această seară a început oficial FILB, adică Festivalul Internaţional de Literatură Bucureşti. Evenimentul se află în 2009 la cea de-a doua ediţie şi se desfăşoară sub titulatura Provizorat: “Provizoratul inseamna criza, agonie, dar si nastere, interregn: cam asa sintem si noi, se pare ca reusim editia a doua, si ne gindim deja la a treia. Am vrut un eveniment unitar, dar se pare ca ne reuseste o schema bazata pe opozitii…” (Bogdan-Alexandru Stanescu, sursa: www.filb.ro)
Am găsit un interviu foarte interesant în care Eliza Gaynor Minden dezvăluie povestea unor poante celebre. Pentru a realiza produsul final,
În martie 2006, teatrul Odeon scoate la lumină proiectul odeon.art în cadrul căruia se desfăşoară săptămâna culturii maghiare. Proiectul a ajuns, în prezent, la cea de-a 5-a ediţie şi începând cu 20 octombrie, iubitorii de teatru, muzică, dans şi literatură se pot bucura de Zilele culturii israeliene. 



Comentarii despre balerini